Dupa Dan Chisu care si-a ex-pus-o “Singur sub dus”, Romanita Iovan si-a lansat astazi cartea “Cuvantul care ucide”, pornind de la experienta recenta prin care au trecut ea si sotul ei. Lansarea cartii inspirate din moartea tanarului hot impuscat de sotul Romanitei Iovan s-a transformat intr-un cochet eveniment monden in toata regula, cu sampanie si presa (fotografii cu cine, ce si cum a fost imbracat in numerele de saptamana viitoarea a revistelor de profil). Aflata in treaba la prezentarea cartii, creatoarea de moda, Zina Dumitrescu, vag coerenta, a afirmat ca va scrie si ea o carte cand va avea putin timp sa se linisteasca. Si a zambit chic.
“Scriti fratilor, scriti orice sa facem literatura”, spunea Helliade Radulescu (daca retin exact) si dintre toti “fratii” doar Chisu, Zina si Iovanita l-au auzit.
Vin parintii acasa, intra in camera copilului si vad iesind de sub perna un colt de revista. Curiosi, scot revista si vad cu stupoare ca e pentru sado-maso. Dupa un timp lung de gandire, tatal zice, incet: eu zic sa nu-l batem…
de pe www.hotnews.ro
Folclorul e, intr-o definitie personala si aproximativa, format din acele notiuni pe care le folosim si care sunt totodata pe cat de populare pe atat straine. Prin indepartarea de contextul originar in care s-au format diversele expresii populare, prin deturnarea sau doar reinterpretarea intelesului etimologic al lor, cu greu iti mai poti inchipui azi cum si, mai ales, de ce s-au format. Trec ani pana intelegi de unde vine si ce vrea o expresie si atunci o tratezi ca pe o mare revelatie. Cum sa nu simti un soi de rara satisfactie cand afli originea expresiei “colac peste pupaza”? Ca e vorba de acel produs de panificatie infipt in varful unui steag mortuar numit pupaza purtat, evident, la inmormantari?
Nu stiu cum a aparut si care e contextul originar al termenului “a arunca un ochi” insa, cand il vad pe Basescu, colac peste pupaza, am o vaga banuiala.
In vreme ce Consiliul National de Studiere al Arhivelor Securitatii se zbate intr-un scandal cu accente politice pronuntate dupa ce atat PSD cat si PD l-au votat pentru numirea in functia de presedinte al CNSAS pe Cornel Turianu, in ciuda declaratiilor anterioare de sustinere a candidaturii lui Ticu Dumitrescu pentru aceasta functie, viitoarea Lege a Lustratiei se scalda in ridicol.
Aflata in lucru la Comisa Juridica pentru Drepturile Omului si Egalitatea Sanselor din Senat, Legea Lustratiei e in faza de definire a categoriilor pe care le va afecta intrarea ei in vigoare. Pentru inceput, senatorii au decis ca legea se va aplica mai multor persoane, printre care fostii activisti de partid, jurnalisti sau diplomati care au ocupat functii de conducere, dar nu si a preotilor, asa cum prevedea un amendament adaugat de PNL. Argumentatia PNL ca ierarhii Bisericii Ortodoxe erau numiti in functie de Marea Adunare Nationala si trebuie considerati ca parte a structurilor de putere a fost respinsa de ceilalti senatori care au apreciat ca aplicarea legii ar stirbi autoritatea Bisericii.
De remarcat doua lucruri.
Unu: noul presedinte al CNSAS, Corneliu Turianu s-a opus in 1998 desecretizarii dosarelor preotilor care au colaborat cu Securitatea. Doi: Biserica Ortodoxa Romana nu a fost tocmai fata mare in perioada comunista si s-a indepartat binisor de cele sfinte. Decisiv la caderea regimurilor comuniste din Polonia, RDG si chiar Romania, au contribuit si bisericile, mai putin BOR.
In contrapartida, pentru ca preotii au scapat de spovedania comunista si excluderea din viata publica, senatorii din PNL vor ca fostii capitani de nave si reprezentantii misiunilor comerciale diplomatice sa nu poate candida pentru functii publice. Ati ghicit desigur ca Traian Basescu (fost capitan de nava) si Theodor Stolojan (fost reprezentant de misiune comerciala diplomatica) sunt primii vizati.
Pe fondul lipsei Opozitiei, prea ocupata sa isi continue luptele interne sau sa se plimbe seara pe la Cotroceni, noile evenimente (alegerea conducerii CNSAS si Legea Lustratiei) se dovedesc a fi o buna oportunitate pentru membrii Aliantei de a-si trage picioare pe sub masa. Atat Legea Lustratiei cat si noua conducere a CNSAS, ca organisme menite sa contribuie la remoralizarea vietii publice romanesti au doua mari defecte: vin tarziu si o fac prost. Iar asta nu poate fi decat demoralizant.
Telefonia mobila a adus cu sine un nou mod de a privi libertatea, in special de miscare. Cu toate acestea, libertatea de miscare pe care o confera tehnologia mobila nu e inca sinonima cu cea a libertatii de miscare a cetatenilor europeni si asta datorita taxelor de roaming.   Â
Solicitarea liderilor Uniunii Europene care au cerut la sfarsitul saptamanii trecute reducerea sau eliminarea taxelor de roaming practicate de companiile de telefonie mobile vine astfel sa faca inca un pas spre completarea ideii simbolice de Europa Unita.
Chiar daca solicitarea pare a avea doar conotatii economice si sociale, efectele ei vor contribui la intregirea conceptului de piata comuna europeana. Asa cum spunea unul dintre liderii europeni care au facut aceasta solicitare, premierul irlandez Bertie Ahrem, taxele de roaming sunt extrem de mari desi nu sunt necesare. El a dat exemplul a doua companii irlandeze care au au renuntat la taxele de roaming practicate pentru convorbirile dintre clientii din Irlanda de Nord si Republica Irlanda.
Eliminarea taxei de roamning, sau “de granitaâ€, aceasta  adevarata vama perceputa pentru convorbiri in afara granitelor fizice in care activeza reteaua, ar aduce asadar o uniformizare a termenului de libertate de miscare in interiorul Uniunii Europene. Si un plus de Europa.
