Jurnal de dac liber

Azi e zi de sărbătoare în America Latină, care aniversează 80 de ani de la naşterea legendarului revoluţionar marxist, Che Guevara. În memoria sa, vor fi organizate ceremonii la Havana în Cuba dar şi la Rosario, în Argentina, oraşul său natal.

Dar nu doar sud-americani și comuniștii îl sărbătoresc pe Che Guevara. Generații întregi de oameni cu vederi de stânga, de etern răzvrătiți sau anarhiști, au idolatrizat imaginea tânărului rebel cu țigara de foi atârnată smecherește în colțul unui zâmbet cuceritor. Figură istorică a secolului XX, el a devenit simbolul eternilor opozanții ai civilizației moderne, ai revoltelor anilor 60 care au scuturat democrațiile europene.

Argentinanul Che Guevara, nu cubanezul Fidel Castro, este imaginea universală a revoluției cubaneze, în special, și a celor sud-americane în general.

De ce este iubit?

- Pentru că a murit în timp ce lupta pentru convingerile sale și-a câștigat dreptul de a fi martir

- Pentru că a murit tânăr. Un Che Guevara matur și, poate, mai gras nu ar fi avut același impact asupra tinerilor.

- Pentru că a murit înainte ca ideealurile revoluționare să se maculeze iar revoluționarii să se transforme în dictatori

- Pentru că a fost un bărbat frumos, cel mai frumos martir de la Isus - cu care a fost comparat - încoace, pentru unii

- Pentru că eterna sa implicare în revoluții (Congo, Cuba, Bolivia etc) dovedesc curajul de a lupta pentru propriile idealuri

- Pentru că a renuțat la viața de intelectual și ulterior de ministru în favoarea revoluției permanente

- Pentru că a scris și a hoinărit cu motocicleta prin America sa, fapt care l-a inspirat pe JACK KEROUAC să scrie romanul ”Pe drum”

- Pentru că, pur și simplu, pentru adolescenții occidentali, Che este total diferit față de lumea pe care o cunosc și căreia vor cu orice preț să i se împotrivească

Dar cine și Che a câștigat cu adevărat de pe urma lui Guevara?

Lumea socialiștilor care a câștigat un simbol la înălțimea căruia nu a mai reușit să se ridice nici unul dintre dictatorii ei?

Sau lumea capitaliștilor, cea care a exploatat fără scrupule imaginea lui și a făcut din simbolul revoluțiilor marxiste ale secolului XX - mai populare decât Lenin - cel mai vândut produs comercial?

Votul negativ dat de Irlanda este o lovitură la adresa credibilităţii Uniunii Europene, mai ales că tratatul de la Lisabona ar fi urmat să înlocuiască proiectul Constituţiei europene, respins acum trei ani de la Franţa şi Olanda.

Scopul tratatului era să simplifice procesul de luare a deciziilor după extinderea Uniunii Europene înspre est, inclusiv prin reducerea cu o treime a numărului de comisari.

Acordul trebuia ratificat de toate cele 27 de state ale Uniunii Europene până la sfârşitul anului dar numai Irlanda a decis să îl supună votului prin referendum.

În consecinţă, e foarte improbabil că tratatul va intra în vigoare aşa cum era programat la 1 ianuarie anul viitor.

E posibil chiar ca Uniunea Europeană să fie nevoită să renunţe la el.

Preşedintele Comisiei Europene a declarat că nu a fost pus la punct un plan alternativ pentru cazul în care tratatul e respins de un stat membru şi că un vot de respingere va avea un efect negativ asupra Uniunii Europene.

E de aşteptat însă ca liderii europeni să-şi reafirme sprijinul pentru tratat la reuniunea care va avea loc săptămâna viitoare la Bruxelles.

Marea Britanie şi Olanda au confirmat că vor continua procesul de ratificare.

Şi Franţa, care va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene la 1 iulie, a cerut ca ratificarea să continue.

18 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene au ratificat deja tratatul.

Dar acest al treilea vot negativ la referendum dat planurilor de reformă afectează puternic imaginea Uniunii şi va ştirbi probabil încrederea blocului comunitar în faţa celorlalţi jucători de pe scena mondială. (BBC)

După primul meci de la Euro 2008, deși a obținut un rezultat decent, naționala României nu a convins neapărat la capitolul fotbal, dar a impresionat teribil prin interpretarea imnului național. Atât de tare a fost emoția provocată de interpetarea imnului încât s-a iscat o adevărată dezbatere națională dacă nu cumva ar trebui să schimbăm ceva la imn astfel încât naționala să-și perfecționeze stilul și interpretarea.

Paradoxul este că după cel mai convingător ”Deșteaptă-te române” pe care l-am auzit vreodată, românii au ațipit la cel mai plicticos meci din ultima vreme, atât de plicticos încât după o zi de analiză a meciului, a auto-felicitărilor, a exprimării convingerii că vom juca mai bine cu Italia (sigur, de ce nu, doar Olanda a batătut Italia și noi am bătut Olanda, deci îi batem pe italieni), a unei încercări timide de a provoca un scandal între Goian și Rădocioiu (generația mea de aur e mai tare decât a ta), ziariștii și-au dat arama pe față: fiindcă Mutu n-a făcut nimic, imnul a fost cel care (i)-a marcat.

Așa se face că de două zile se dezbate intens dacă și cum să schimbăm imnul. Se iau reacții, se dau sugestii, se verifică și se compară. Prin redacții zboară partituri, prin ochii încețoșati de emoții patriotice ”coada de maimuță” aduce parcă a ”cheia sol”, iar experții în strategii și analiză tactică fotbalistică sunt absorbiți de verificarea atentă a timpilor și contra-timpilor. Până și experții în arbitraj, în fond băieții cu ureche muzicală formată în ani de audiții a fluierului de arbitru, rămân consternați, cu diapazonul în mână, la auzul ritmului aiurea pe care îl are imnul național.

Să schimbăm imnul ca să-l cânte naționala mai bine? De ce nu?! Măcar atâta lucru putem face și noi. În plus, dacă tot am deschis subiectul, am putea lucra puțin și la culorile steagului fiindcă, nu-i așa, galbenul e cam greu de asortat. Dacă e cazul putem umbla puțin și pe la Constituție să facem o smecherie administrativă, zicem că suntem o uniune de țări (ceva de genul UK), facem mai multe federații și înscriem mai multe echipe la calificări. Să știm că se califică măcar una. Una tot pică cu Insulele Feroe și Malta în grupă. Și ținem cu aia. Că doar vorba aia, ”toți suntem români” și ne emoționăm la îndemnul de trezire.

Isteria ultimelor zile m-a convins nu numai că suntem cei mai frumoși și deștepți  din lume dar cântăm și a dracu de bine. În fiecare român zace un Costel Busuioc, iar în fotbaliștii naționalei chiar mai mulți, vreo 12 pe un loc, ca la admitere la Medicină. Iar un gând perfid se strecoară în sufletele noastre: oare proasta performanță de la Eurovision nu se datorează faptului că am trimis-o pe Nico și nu pe Nico (Daniel Niculaie)?

După meciul cu Franța am rămas marcați. Și asta doar pentru că, pentru prima dată, echipa de fotbal a dovedit că știe versurile imnului. Numai să fie băieții atenți să nu se mai lovească la cap la antrenamente - cum a pățit bietul Marica - și să uite versurile. Că ar fi jale. Ar păți ca polițistul din banc, cel care a învățat cu profesorul de muzică, ca pe niște versuri, operațiunile din tabla înmulțirii. Însă din tot cântecelul i-a rămas să fluiere cu plăcere doar melodia. Să nu se întoarcă după două meciuri și ”ai noștri”, amețiti de italieni și olandezi, fluierând pe avion. A pagubă.

A doua raportare a rezultatelor din Programul naţional al stării de sănătate a scos la iveală ceea ce ştiam deja: românii beau, fumează şi fac sex neptotejat. Viciile noastre, denumite “factori de risc de îmbolnăvire determinaţi de comportamentul populaţiei”, au relevat faptul că în mediul rural se bea dublu faţă de cel urban, însă se fumează doar pe jumătate. Ce mai, niște țărani!

Dacă aceste tendințe relevă ceea ce știam sau bănuiam deja, și anume că românii beau și fumează iar după asemenea tratament singura protecție sexuală e un prieten care să stea de șase să nu te surprindă nevasta, adevăratele indicii comportamentale au trecut neobservate: proasta gestionare a bunăstării.

Nu cred că e neapărat o revelație antropologică, însă nici doar o simplă coincidență, faptul că principalele județe cu risc crescut de îmbolnăvire sunt totodată și județele în care populația are cele mai consistente venituri.

Potrivit datelor centralizate de ministerul Sănătății, în ceea ce priveşte posibilitatea de îmbolnăvire de una dintre bolile majore, judeţele care înregistrează cel mai mare procent sunt Cluj (57,31 la sută), Ilfov (47,89 la sută), Sibiu (46,62 la sută). Dacă suprapunem peste această hartă cea a veniturilor, dată publicității în luna februarie de Institutul Național de Statistică, realizăm că singurele județe ale țării, alături de București, unde salariile depășesc media națională (de 1.134 lei) sunt tocmai Ilfov, Cluj și Sibiu.

Simplă coincidență? Risipa luxul celor săraci? Un consumism exagerat al unor produse de o calitate îndoielnică? Lipsa unei educații alimentare minimale? Sau, pur și simplu, credința populară a românul că oamenii trebuie să pleznească de sănătate, până în momentul în care inima pleznește la propriu, un infarct ca un balon de colesterol?

Are românul mulțumit de sine o vorbă: când ne-o merge rău, așa să ne fie. Și o realitate bizară: și când ne merge bine e de rău.

Personalul centralei a descoperit “o scurgere” care “nu depăşeşte normele autorizate”, a informat, fără să explice originile scurgerii, societatea de stat Energoatom, care gestionează cele patru centrale nucleare în exploatare în Ucraina.

“Reactorul a fost oprit”, nu s-a înregistrat nicio creştere a nivelului de radioactivitate la centrală şi nici în zonă, a asigurat Energoatom, fără alte precizări.

Potrivit unui responsabil al centralei, care a vorbit sub acoperirea anonimatului, 1,3 metri cubi de apă radioactivă s-au scurs din conducta ce serveşte la răcirea reactorului nuclear. “Apa a rămas într-o incintă închisă ermetic”, fără să se infiltreze în alte locuri din centrală, a asigurat responsabilul, în timp ce biroul de presă al centralei a refuzat să comenteze.

Ucraina - a cărei centrală de la Cernobîl a fost teatrul celui mai grav accident nuclear civil, în 1986, înainte de a fi închisă - are patru alte centrale nucleare, care produc circa jumătate din electricitatea consumată de această ţară. (Newsin)