Pe muchie de suriu

mai 14 2008

Aparatul meu de ras, Gillette al nu ştiu câtelea (descendentul unei vechi dinastii), mă sperie. De două ori. Fizic şi metafizic. Când apăs din greşeală butonul de vibraţii în timp ce mă rad – funcţie pe care de regulă n-o folosesc – aparatul tresăltând pe piele mă duce cu gândul mai departe de cât s-ar cuveni.

„Pe muchie de şuriu” e titlul volumului de versuri cu iz de penitenciar al lui George Astaloş. Nu există nicio legatura între ele, personajele poeziei argotice, mai mult sau mai puţin condamnate penal şi noi, ceilalţi bărbaţi, prizonieri ai industriei cosmetice. Doar statutul comun de încarceraţi.

Nu stiu cand a început prizonieratul. Poate în perioada emancipării femei, în timpul bătăliilor feministe, când bărbaţii şi-au vârât nasul în poşeta femeii pentru a vedea armele inamicului. Atunci e posibil ca bărbatul, hipnotizat de culorile fardurilor şi de textura rujurilor, să se fi lăsat îmbătat de parfumurile tari care emanau în jurul său. De atunci probabil a renunţat la rezistenţă şi asemeni războinicilor, invicibili pe câmpul de luptă, a căzut pradă păcii şi pericolelor ei.

Iar pericolele vin dinspre industria cosmetică care îi atrage irezistibil spre pierzanie asemeni cântecului sirenelor. O nouă lume cuprinde bărbaţi şi femei deopotrivă, o lume în care marketingul şi nu ştiinţa inventează zilnic extracte care pornesc de la bilologic la mineral şi de la organic către fantastic.

De la extractul de muşeţel şi castravete la proteine de perlă şi extractul de kashmir e cale lungă, atât de lungă încât uneori e nevoie de un şoc şi de un răspuns la întrebarea „cum miroase avalanşa?”. Dacă am semăna cu înaintaşii noştri în ale bărbăţiei, probabil am răspunde sec şi poate cam tâmp: avalanşa miroase ca o alunecare de teren, dar de zăpadă.

Ideea noastră despre viaţă se reflectă în oglindă, începând de la modul în care ne vedem în primul rând pe noi, încă de dimineaţa, de la bărbieritul ritualic. Într-un fel priveşti viaţa când în fiecare dimineaţă îţi treci lama unui briceag peste faţă, glotă şi carotidă, la câţiva milimetri şi un tremur de o hemoragie fatală. Şi altfel abordezi lucrurile când îţi înlături de pe obraz spuma călduţă cu un aparat cu trei lame flexibile, urmate de o bandă de aloe vera pentru prevenirea iritaţiilor. Poate că viaţa noastră, a bărbaţilor, nu e chiar de basm. Dar balsam tot e.

No responses yet

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.