Archive for iunie, 2007

Devierea antisemitismului

iun. 27 2007 Published by under Fără categorie

Dupa 20 de ani de terorism si dupa inca cinci de accelerare si extindere teritoriala a actiunilor de acest tip, inainte ca antropologii si politologii sa bage de seama, antisemitismul pe care il stiam secolul trecut a deviat atit de mult incit, in curand, vom fi nevoiti sa ne modificam dictionarele pentru a mai putea intelege termenul.

Etimologic, asa cum sustine actualul dictionar al limbii romane, termenul antisemitism se refera exclusiv la discriminarea evreilor pe considerente etnice si religioase.

Acum insa, asitam la un nivel de curbura a intelesurilor comune. Astazi, in Europa si America de Nord, firavele, cvasi-inofensivele si totusi atent observatele miscari neonaziste, vizeaza din ce in ce mai putin grupurile persoanelor de origine iudaica. Noul „hobby” al neonazismului occidental sint arabii. Ei sint dusmanul, arabii sint noua tinta, spre ei se indreapta noul inteles al termenului „antisemitism”.

Popoare semite alaturi de sirieni si evrei, arabii, prezenti in majoritatea statelor occidentale, au devenit din muncitori necalificati, ignorati si prost platiti, imaginea de temut a terorismului.

Daca occidentalul de rind ii priveste cu suspiciune si frica, pentru multi politicieni ai partidelor conservatoare ei devin doctrina la fel cum pentru extremistii de „strada” ei sint noile tinte.

Pericolul noului antisemitism provine nu atit din riscul direct pe care acesta il presupune ci din simpatia de masa de care acesta se bucura in rindul societatiii. Daca vechiul antisemitism era blamat si respins de oamenii de bun simt, noul antisemitism isi face loc tocmai in rindul crestinilor occidentali care se simt de doua ori amenintati de catre arabi. Fiindca, dincolo de amenintarea la adresa vietii si securitatii, crestinul occidental isi vede amenintata si baza credintei sale.

O cruciada moderna, oricum ar fi ea, nu e altceva decit expresia noului antisemitism. Si, din pacate, lucrurile nu se vor opri aici. Pentru ca cele doua extreme sa se atinga, teroristii arabi si noii antisemiti, va curge mult singe nevinovat „din rindul celor prinsi la mijoc”, adica noi, ceilalti.

No responses yet

Imposibila despartire a siamezilor politici

iun. 07 2007 Published by under Fără categorie

Inteleg ca rolul unui partid etnic este de a lupta pentru drepturile si libertatile comunitatii etnice pe care o reprezinta. Cand respectiva comunitate este si una minoritara, responsabilitatile partidului sunt si mai mari deoarece, dincolo de interesele generale ale societatii, partidul va trebui sa apere si unele particulare, specifice doar comunitatii sale etnice care, de multe ori, se pot afla in contradictie cu cele ale majoritatii. Recunosc, asadar, in acest preambul ca sarcinile UMDR sunt mai delicate decat ale altor formatiuni politice din Romania.  Si, tocmai de aceea, presupun o abordare diferita a actului politic.

Din punct de vedere fizic, limita Balcanilor – sau a „Peninsulei” Balcanice – nu a fost niciodata stabilita/acceptata la modul general insa, cu siguranta, putem scoate din arealul gestionat in trecut – dar marcat si in prezent de sechele – de Imperiul Otoman prin intermediul grecilor fanarioti, Ardealul. Pentru simplul motiv ca regiunea amintita facea parte (era ocupata, cum le place unora sa spuna) din Imperiul Habsburgic iar ulterior din cel Austro-Ungar. Exista, asadar, un trecut diferit al romanilor din Ardeal fata de cei din Regat. Si, pretind unii, o educatie diferita. Asa a fost. Inevitabil. O mai fi asa?

Daca a fost o educatie diferita ea s-a datorat, de voie de nevoie, apropierii de popoarele maghiare si germanice, a civilizatiilor acestora. Fiindca, ponind de sus in jos, culturile germano-ungare au fost diferite de cele fanarioto-otomane. Si ne-au inspirat/educat diferit. Insa diferentele incep sa paleasca. Nu doar intre romanii din Ardeal si cei din Regat, ci si intre unguri si romani. Cel putin asa se vad lucrurile privind realitatea sociala tot de sus in jos.

Ce diferente mai exista astazi intre politicienii romani si cei maghiari, intre cei care reprezinta o majoritate si cei care sunt pusi in slujba unei minoritati? Ma uit la Marko Bela, cel mai longeviv presedinte de partid (dupa Vadim Tudor, daca nu ma insel), lipit de putere nu doar in interiorul partidului ci si in cel al tarii: UDMR-ul este dupa PSD (sub toate numele sale) cel mai prezent partid aflat la Putere sau in umbra sa. Il vad pe Gyorgy Frunda punand la cale strategii ca un adevarat Hrebenciuc  pentru a ramane la putere. El a anticipat ca o motiune de cenzura depusa de PSD va fi sigur castigatoare ÅŸi nu va duce la alegeri anticipate, ci la formarea unui nou guvern -  fie „curat PSD”, fie PSD-PD-UDMR, care va primi votul de investitura. Nu pot sa trec cu vederea ca un Verestay Attila e prins in afaceri de toate tipurile, de la exportul de lemn la industria bonurilor de masa. Ma uit la deputatul Antal Andras Arpad, cel care cu tupeu de borfas, isi incoarda muschii la politistii care l-au prins depasind viteaza. Imi amintesc de dosarele de la DNA a doi ministri maghiari in frunte cu presedintele partidului. Si vad ca, asemeni bietelor siameze Dogaru, capetele politicienior romani si unguri sunt lipite deopotriva de interese comune, si ca functioneaza, asemeni nefericitelor copile, in simbioza impartindu-si organele interne.

Se poate sa fie de vina tocmai nasterea comuna si fortata a politicienilor romani, a conditiilor speciale in care au crescut. Cert este ca politicienii unguri nu sunt cu nimic mai prejos, in cel mai rau context al expresiei, celor romani. Pana si faptul ca au o aripa moralo-purista, la Cluj, aflata in dezacord cu „Bucurestiul”, reprezentata de senatorul Ekstein Kovacs, tradeaza profunda similitudine dintre polticienii romani.

Iar daca noi, romanii, ne putem plange , poate la UE, ca ne-a fost furat traditionalul specific national al coruptiei politice, ungurii ar trebui sa fie si mai suparati. Pentru ca daca politicienii romani i-au asimilat pe politicienii lor, atunci e vorba de  tradarea scopului primordial a unei comunitati etnice minoritare: conservarea identitatii etnice.

N-ar trebui sa ne mire asadar daca in cele din urma, cand va incepe sa scrie poeziile pentru care a luat banii de la o editura din Ungaria si a starnit suspiciunile DNA, Marko Bela le va scrie in romana. Asa va fi mult mai usor sa fie puse pe muzica de un manelist.

No responses yet