Clauza de salvagardare morala

Poate fi doar o coincidenta, insa retorica si oratoria s-au remarcat in perioadele de criza ale istoriei incepand din antichitate, de la criza oraselor grecesti si a imperiului roman. Poate fi o intamplare (sau nu) faptul ca spiritul s-a ascutit in astfel de perioade, in incercarea de a elabora solutii pentru rezolvarea crizelor majore ale societatii. Nu este insa intamplatoare reactivarea GDS (Grupul de Dialog Social) si a Coalitiei Pentru un Parlament Curat dar, mai ales, a ideii de societate civila in general. Cele doua institutii civile si-au facut remarcata prezenta cu precadere in situatii de criza, in perioade in care politicul s-a aflat pe punctul de a sacrifica, in interes propriu, interesele celorlalti. Intr-un apel semnat initial de catre Vladimir Tismaneanu, Traian Ungureanu, Gelu Trandafir, Valentina Pop, Armand Gosu, Horatiu Pepine, Sabina Fati, Tania Radu, Alexandru Lazescu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cartarescu, Andrei Oisteanu, Horia Roman-Patapievici, Rodica Palade, Sorin Alexandrescu, Sever Voinescu, Ruxandra Ceseranu si altii, GDS si Coalitia Pentru un Parlament Curat cer:

1. Aprobarea de catre Senat a Legii Agentiei Nationale de Integritate intr-o forma cat mai aproape de cea initiala.

2. Retinerea din partea tuturor partidelor politice de la orice forma de a mai influenta justitia in cazuri particulare.

3. Incetarea eforturilor unor partide de a submina arsenalul juridic anticoruptie construit in ultimii ani ca urmare a angajamentelor Romaniei fata de UE, cu tot ce conţine acesta: declaratia obligatorie de avere si de interese, supravegherea conturilor bancare si accesul la sistemele informatice ale celor suspecti de crima organizata sau coruptie.

4. Lichidarea definitiva a RAPPS, simbol al economiei de privilegiu, prin restituirea patrimoniului vechilor proprietari sau licitatie deschisa celei mai bune oferte.

5. Depolitizarea statului si asezarea temeinica a functiilor din sectorul public pe baza de merit, care sa nu fie afectata de convulsiile politice, pentru a asigura continuitatea profesionala a unor procese indispensabile guvernarii.

6. Incetarea atacurilor permanente la care sunt supuse din partea unor partide politice principalele figuri publice angajate in lupta anticoruptie.

Actuala conducere a PNL a constitutit in momentul realizarii Aliantei, opozitia din cadrul partidului vizavi de aceasta idee; actuala conducere a PNL a acceptat sau poate chiar incurajat finantarea PSD de catre Dinu Patriciu in campania electorala; actuala conducere a PNL ar putea in baza considerentelor de mai sus – asa cum a si afirmat la un moment dat – sa realizeze o alianta politica cu PSD.
In mod traditional Grupul de Dialog Social a respins comunismul si a sustinut legitimitatea partidelor istorice, a condamnat mineriadele si reprimarea libertatilor civile, s-a situat asadar in oponentul civic al PSD si al precursorilor sai. GDS isi mentine si astazi, prin luarea sa de pozitie, acelasi rol. Insa faptul ca, in prezent, apelul societatii civile plaseaza PNL-ul (prin actiunile si asocierile sale) de cealalta parte a baricadei ar trebui sa reprezinte pentru liberali o ingrijorare istorica. Prezentul apel reprezinta o clauza de salvgardare morala. Pana nu e prea tarziu PNL-ul isi poate regasi in el salvarea revenind la valorile si principiile liberale.

Poate insa sa faca o ultima greseala: sa atace sau sa ignore semnatarii apelului si ceea ce reprezinta el. Daca insa il va trata cu aroganta si suficienta isi va pierde definitiv rolul politic si va deveni o aripa „liberala” a PSD. Fiindca, vrea sau nu actuala conducere a PNL, daca industriasii reprezinta esenta liberalismului este fiindca intelectualii, ca cei din GDS si ceilalti semnatari ai apelului, le-au gasit ratiunea pentru a exista. In rest, oricine poate face afaceri. Chiar si Ion Iliescu.

PS: Apelul poate fi vizualizat si, eventual, sustinut si pe internet.