A inceput cu echipa nationala. A continuat cu Poli Timisoara. Cu nici una nu a avut prea mare norc. De cand Bergenbrier e sponsorul Nationalei de Fotbal, echipa nu s-a mai calificat la nici un turneu final, cat despre Poli TImisoara, sloganul „Banatul ia campionatul” e mai degraba motiv de mistocareala pentru o echipa care nu urca mai sus de locul 6 in campionat decat o incurajare serioasa. Se poate spune ca, cel putin pana acum, Bergenbier nu si-a ales prea bine echipa care sa-i faca imaginea. Pentru ca a pariat pe echipe lipsite de speranta, angajate in lupta cu adversari mult mai puternici. Cel putin pana acum. Cand l-ar putea sponsoriza pe Traian Basescu. Atat de des se intersecteaza cele doua brand-uri (Bergenbier si Basescu) zilele astea, incat ar fi probabil cea mai naturala asociere. In orice caz, mai populara si cu mai mari sorti de izbanda decat nationala de fotbal sau decat Poli Timisoara.

Pentru ca noi am facut armata, pentru ca ne paste la fiecare an nou amenintarea unui inceput de chelie (presedintele suspendat a trecut de amandoua) si pentru restul de pana la 1900 de motive furnizate de bautorii de bere care au raspuns apelului lansat de Bergenbier, barbatii merita Ziua barbatului. Coincidenta face ca Ziua Barbatului, desemnata in 5 mai, sa se suprapuna cu inceperea campaniei pentru referendum. E vorba, asadar, nu de o singura campanie publicitara ci si de una cvasi-electorala, petrecerea organizata de Bergenbier fiind dublata de intalnirea celor 10.000 de romanii din Castellon cu suspendatul presedinte Traian Basescu.
Pana si liberalii, care au pus serios osul la suspendarea presedintelui dupa ce acesta a pus osul sa-i aduca la Putere, isi fixeaza campania anti-prezidentiala pe un mesaj scos parca din realitatile producatorului de bere amintit. Cand Ludovic Orban anunta ca PNL nu-l mai sustine pe Basescu deoarece acesta s-a schimbat, n-am putut sa nu-mi amintesc de replica protagonistei din reclama la Bergenbier dupa ce si-a transformat treptat iubitul in ce si-a dorit ea: „nu mai esti barbatul de care m-am indragostit”.

Daca nationala de fotbal sau cea a Politehnicii nu prea au sanse in lupta cu adversari puternici, Basescu are sanse tocmai pentru ca are adversari slabi, care au jucat incredibil de prost, oferindu-i de fiecare data mingea. Au gresit la multe faze fixe dar au gresit fundamental sistemul de joc. Au incercat si au reusit sa-l izoleze pe Basescu si au vrut sa-l prezinte electoratului ca pe un presedinte autoritar. I-au oferit astfel sansa de a arata ca e altfel decat o clasa politica dispretuita de cetatean si i-au conferit imaginea autoritatii, a Barbatului, pe care romanii crescuti in 45 de ani de comunism dictatorial, o revendica dupa ani de haos si vid de putere. Ar fi trebuit sa joace pe dos, sa-l prezinte ca fiind slab si la fel ca ceilalti politicieni.

Nu e neaparat ca presedintele jucator Basescu sa fie extrem de puternic. E suficient ca ceilalti sa fie foarte slabi chiar daca au, la fel ca in fotbal, controlul asupra arbitrajului si a comisiilor ce taie si spanzura si sunt dispusi oricand la un blat ideologic. Tocmai de aceea, votul de la referendum nu va fi doar unul pro-Basescu, cat mai ales unul anti-Parlament.

Pentru prima data, Bergenbier s-ar putea sa aiba un jucator de performanta, pentru ca in politica romaneasca, ca sa parafrazez un alt clip publicitar al celor de la Bergenbier, „traieste un animal din ce in ce mai rar: barbatul”. E foarte posibil asadar ca „Barbatul sa ia campionatul”.