Batranii, chiar si atunci cand isi amintesc cu greu numele nepotilor, rememoreaza cu precizie preturile diverselor perioade prin care au trecut. Nu v-a suprins niciodata modul in care bunicii va spun ca in cutare sau cutare loc, prin ’40 sau „patruzecisiceva” o friptura de un juma de kil era sapte lei cinzeci, si din zece lei iti mai ramaneau bani si de o bere si de un bilet de tramvai in vreme ce nepoatei ii spune in continuare Mariana desi toata lumea ii repeta ca o cheama Mihaela? Stiut fiind faptul ca fixarea amintirilor in memorie depinde de emotii si intensitatea lor, sa fie oare un semn de senilitate faptul ca varstnicii tradeaza o mai mare sensibilitate in privinta preturilor decat fata de proprii urmasi?

Psihologii isi explica aceasta „agatare” emotionala de preturi prin faptul ca raporturile dintre venituri si preturi sunt mult mai rigide pentru persoanele in varsta care au un venit fix, de cele mai multe ori numit pensie. Desigur ca nu e nevoie de psihologi pentru a explica evidenta revoltei pensionarilor din Romania care, dincolo de manipularile politice inerente la care suntem involuntar disponibili atunci cand facem parte dintr-o masa de oameni, isi vad amenintat echilibrul fragil dintre veniturile lor  si preturi.

Problema acestor dezechilibre economice, a perioadei inflationiste pe care o traversam de 15 ani e posibil sa ne afecteze si pe noi in viitor cand vom incerca sa ne amintim preturile tineretii noastre. Ne va fi greu, daca nu chiar imposibil sa ne fixam preturile in timp si sa avem un raport corect fata de de ele. „A…era cam 20 de lei un pachet de tigari…prin ’95 sau pana atunci…sau era 2000…sau poate 20.000, da asta dupa 2000…daca era dupa taxa de viciu cred ca era mai mult. Sau taxa de viciu era pentru alcool? Dar berea sau vinul oare erau alcool daca nu aveau timbru?”, voi incerca sa rememorez pentru draga mea nepoata Mariana, pe care o cheama, evident, Mihaela. Sau Mirela?

EXCLUSIVITATE

Intr-un interviul acordat Ecumenical News International, purtatorul de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), Constantin Stoica sustine ca BOR e cea care a determinat guvernul sa renunte la proiectul Dracula Park.
„Biserica noastra a fost impotriva acestui proiect de la inceput, am cerut un lucru – renuntarea la acest proiect, si de abia acum cand s-a renuntat lucrurile au revenit la normal”, spune Constantin Stoica. „Noi am sustinut tot timpul ca mitul Dracula nu are nimic de a face cu istoria Romaniei, punct de vedere impartit de mai multi istorici”, mai adauga purtatorul de cuvant al BOR

Premierul Tariceanu a anuntat in luna martie a acestui an anularea contractului de construire a Dracula Park pe 460 de hectare de teren in localitatea Snagov. Decizia primului ministru a fost luata dupa sesizarea mai multor neregularitati in ceea ce priveste proiectul de suflet al fostului ministru al Turismului, Dan Matei Aghaton.

„E nepotrivit sa aducem argumente economice dar e evident ca proiectul chiar si ca locatie era total nepotrivit”, mai spune Constantin Stoica in interviul acordat Ecumenical News International.

  „Doua lucruri”, spune scriitorul Tudor Octavian „nu au nici un sens in viata: mestecatul gumei si viata”

Afis din holul Salii de Concerte a Casei Radio

EXCLUSIVITATE

Arhitectul Dominic von Habsburg, nepot al reginei Maria, va fi urmatorul proprietar al Castelului Bran, potrivit unui articol publicat de Financial Times care ii citeaza pe reprezentantii legali ai acestuia.
Avocatii casei Herzfeld&Rubin, angajati de Dominic von Habsburg pentru recuperarea castelului de la statul roman, spun ca, desi procedurile legale nu sunt inca finalizate, guvernul roman s-a angajat sa restituie castelul in cursul acestei luni, aspect neconfirmat inca de reprezentantii Ministerului Culturii. “E un moment extrem de emotionant si important pentru mine. Mi-am petrecut copilaria acolo si am multe amintiri placute”, a declarat pentru Financial Times, Dominic von Habsburg.

La sfarsitul lunii ianuarie a acestui an ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a confirmat restituirea celor trei castele (Bran, Peles si Pelisor) catre membrii familiei regale de la care statul roman urmeaza sa le rascumpere ulterior pentru a le pastra in circulatia culturala si turistica. Castelul Bran, in care ministrul Iorgulescu spune ca statul a investit 2,5 milioane de dolari, a fost evaluat de catre mostenitorii americani ai familiei regale la o valoare cuprinsa intre 20 si 25 milioane de dolari.

Construit ca fortareata in 1212, castelul Bran a fost folosit in secolul XV de catre Vlad Tepes, domnitorul Tarii Romanesti. In 1920 castelul a fost daruit Reginei Maria, bunica lui Dominic von Habsburg, de catre locuitorii Brasovului.

 EXCLUSIVITATE

Prezent astazi la lansarea unei carti de interviuri (asupra careia voi reveni), maestrul Johnny Raducanu a reusit din nou sa-si suprinda audienta. Aflat intr-un cerc restrans, pianistul de origina roma, ne-a destainuit celor prezenti cateva din ofurile sale:

– „Pe vremuri cumparam truse de scule pentru meseriasi din Anglia si le aduceam aici cu toate ca erau interzise in Romania. Comunistilor le era teama ca, daca vor vedea muncitorii gradul de dezvoltare al meseriasilor de dincolo, se va duce dracului mitul comunismului multilateral dezvoltat”

– „Sunt dezamagit de Nastase (Adrian, n.r.), de kitsch-ul de la el de acasa vazut la televizor. Intre el si un taran care isi pune pe perete o carpeta cu Rapirea din Serai nu e nici o diferenta”

– „E pacat ca romanii s-au apucat de furat, n-ar fi trebuit sa o faca. Trebuia sa ne lase pe noi, tiganii, sa ne vedem de meserie. Asa au compromis pana si ciorditu’ ”

– „In New Zeeland strada era curata, prea curata, nu gaseai un scuipat pe strada. Imi era dor sa vad un scuipat”

EXCLUSIVITATE

O serie de articole aparute in publicatia cipriota „Phil” ataca in termeni duri importatorii ciprioti de carne de miel din Romania si Bulgaria pe care ii acuza de practici neotodoxe in scopul obtinerii de profituri in detrimentul producatorilor locali. Publicatia cipriota sustine punctul de vedere al producatorilor locali ale caror vanzari au scazut din cauza importurilor de carne de miel din Romania si Bulgaria chiar in perioada in care era de asteptat ca acestea sa creasca pe fondul apropierii sarbatorii pascale. Neputinciosi in fata importurilor, producatorii locali blameaza prin intermediul publicatiei Phil practicile importatorilor care cumpara mieii din Romania si Bulgaria si, dupa ce ii tin o perioada de 30 de zile pe teritoriul cipriot (o portita legislativa), ii pot vinde ca fiind „localnici” la aceleasi preturi ca si ei desi, apreciaza asociatiile crescatorilor de oaie din Cipru, carnea din import ar trebui sa fie mai scumpa. In incercarea de a recastiga piata cucerita de importuri, producatorii locali cer sa fie afisata tara de provenienta a mielului pentru ca clientii sa stie exact pe ce dau banii.

Iata ca nu doar noi importam carne mai ieftina si nu suntem singurii care ne dorim sa moara oaia vecinului.